luni, 29 septembrie 2008

"NU FACETI DVS REGULILE!"


Adevaru e ca mi-a fost greu sa aleg titlul acestei frinturi din viata mea de azi. Intr-un final l-am ales p'asta, care e o frintura atat din viata mea, cat si a unei alte don'soare, alaturi de care m-a adus soarta azi. Si prin extensie, a fost sau va fi o frintura din viata voastra.

Asadar, personajele: eu, o coada (d'aia de oameni), don'soara, Calculatoarea (adica cea care opereaza un calculator), Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti (ITMB), diversi cetateni, CNPAS si CASMB

Totul pleaca de la dorinta mea de a imi recupera cartea de munca de la ITM, si de a afla ce am de facut ca sa imi fac contracte individuale de pensie si asigurari de sanatate la Stat. Manat de aceste scopuri plec catre ITMB. Ajung. Intru pe o intrare ("tronson"). Ma uit dupa niste indicatii gen "SPRE GHISEUL DE INFORMATII", dar nu vad nimic. Urc la 1, unde dau de niste cetateni care asteptau pe un hol neaerisit in dreptul unor usi de birouri. Pe pereti tot felu de instiintari, insa nimic care sa-mi foloseasca. Ma indrept spre mezanin - aflu ca am ajuns din poza pe care am facut-o, si pe care o puteti vedea si voi mai sus.

Intru in vorba cu niste cetateni carora le spun cam ce imi doresc sa fac, si dansii ma indruma catre "Calculator".

Teorema nr 1 a Institutiei Publice din Romania: Cea mai buna sursa de informatii despre procedurile/formularele institutiei sunt chiar contribuabilii/cetatenii.

Ma duc in cealalta cladire. Ochesc un calculator si intuiesc ca trebuie sa ma asez la coada din dreptul lui. Deodata vad Calculatoarea: o femeie cam la 50 ani, plinuta si scunda. Cu un fash rosu pe ea. Cu un batic galben in cap, legat zdravan sub gat. Brusc ma inspaimant si simt cum involuntar strang din "obrajorii" din pantaloni: "Curaj, bah, imi spun, TREBUIE sa afli de la ea ...."

La coada, oameni tristi. Sictiriti. Fiecare, apasat de teroarea interactiunii viitoare. Fiecare dorindu-si sa fie oriunde altundeva, dar nu la ITMB. Incet incet coada avanseaza. O doamna in varsta se aseaza la biroul de langa biroul Calculatoarei - nu poate sta in picioare. Tot avansand incep sa prind crampeie din discutiile Calculatoarei cu cetatenii. Cuvintele sunt irelevante. Tot ceea ce conteaza este tonul. Inghetat. Metalic. Robotizat. Ca un pumnal hitlerist manuit de Fuhrer insusi. Simt ca nu mai am anus.

Avansam. O doamna se apropie de coada si o intreaba pe doamna in varsta care statea la birou ceva, presupunand ca este tot o lucratoare ITMB. Doamna in varsta zambeste si ii explica respectivei ce si cum are de facut. Q.e.d. la teorema de mai sus.

Apare o don'soara. Vine in fata, la Calculatoare si ii zice "Doamna, cel la care m-ati repartizat (un inspector ...) nu imi primeste nush'ce ..."

Greseala. Calculatoarea trage aer in piept ca un taur la corrida, si incepe: (citez din memorie) "Pai nu v-am zis io ca trebe aia, aia si aia ...?? Mergeti inapoi si ....!!". Totul invelit in ura. Cu o fundita din cel mai profund dispret. Livrat cu o privire de grof care tocmai isi biciuia un palmas. Iar la final, un rictus de SS-ist care tocmai a inchis usa la camera de gazare. Don'soara pleaca.

Calculatoarea continua ca pentru ea: "Parca as vorbi turceste !!!"

Mai avansam. Don'soara revine dupa cateva minute. Precum caprioara la botul caimanului.
"Doamna, ma scuzati, insa inspectorul imi cere nush'ce ..."
"Ia dati-mi documentele! Asa, aveti tot ce va trebuie! Ce va mai cere?" "Pai, doc X ..."
"DA ??!?!?? Pai don'soara, fiecare inspector are regulile lui! Daca va cere, i-l dati! NU FACETI DVS REGULILE !!!"
Don'soara se retrage.

In acest moment, toata coada nu mai respira. Nu mai clipeste. Traim toti un moment de revelatie: toti stam la coada ca sa ii facem ITMB-ului o felatie.

Teorema nr 2: Contribuabilul impiedica desfasurarea activitatii institutiilor statului.
Corolar: El trebuie facut de cacat in public.

Eu am scapat usor de la Calculatoare. Am plecat de acolo, si am revenit la mezaninul de mai devreme, ca sa ma mai uit pe foile A4 printate si puse pe usile birourilor ca sa vad ce informatii mai pot obtine ca sa imi ridic cartea de munca.

Acum, directia CNPAS. Gasesc ghiseul de informatii, si don'soara de acolo ma trimite la etajul X, camera X.

Teorema 3: Camerele au usi din lemn/termopan, fara geam clar.

Eu am ajuns sa stiu ce e dincolo de respectivele usi. La fel e si la ANAF sect 4 in Berceni. O camera in care sunt diverse birouri, ingropate in formulare si dosare, si functionari care stau cu ochii beliti in calculator. Totul invelit intr-o aroma lesinatoare de cafea fiarta cu zahar. Nu stii la cine, cand, si daca sa apelezi ca sa iti rezolvi pasul. TOTI sunt ocupati. Am superbulan si tipa de la sect 4 era libera. Superghinionul este ca avea un defect de vorbire. Nu intelegeam ce imi spunea. Macar era binevoitoare.

De aici, spre CASMB (la Mall Vitan). Iar A4 pe pereti. Le citesc cu religiozitate. Nu vad nimic care sa-mi fie de folos. Intreb un agent de paza: "Daca doresc sa-mi fac un contract individual, unde ...?"
"Pai nu. Mai intai platiti si apoi ... Mergeti in Calea Mosilor." Iau decizia ca voi merge in alta zi.

Pastrez inca in memorie chipul impietrit in consternare al don'soarei de la ITMB. Si stiati ca si pietrele lacrimeaza?

Visina tripla

joi, 25 septembrie 2008

afis pentru birou


Buna, nu?
(primita pe meil de la un prieten)

Visina tripla


miercuri, 24 septembrie 2008

nimic in banca

Azi avem o poveste mai lunga, si, dupa cum v-ati dat seama, implica relatia cetatean-banca.

Ma duc dimineata sa scot cash din contul firmei; stiam deja ca trebuie sa fac cerere (adica sa completez un formular tipizat!!) la unul din ofiterii de cont. Intru in "office" si din 3 posturi de "ofiteri de cont" functionau numai 2. La casierie erau 2 posturi, insa numai o casierita. Ma duc la o don'soara si prezint regulamentar CI. Poate nu stiati, insa scopul ascuns al bancilor este de a realiza o baza de date exhaustiva cu toata populatia Romaniei, facandu-le de fiecare data, la fiecare operatiune, copie dupa CI. Completez tipizatu' si don'soara se duce in back-office ca sa trimita nush'ce fax la sucursala unde am io contu deschis, cu toate ca vedea in retea contul, banii din el, si specimenele de semnatura.

Se intoarce, si se uita pe formular:
"V-ati schimbat semnatura? Eu vad ceva cu un R aici ..." (adica pe ecranul PC-ului)
"Nu', zic io ... "aia e a lu' taica'miu, ca e si el imputernicit pe cont"
"Aaaaa ... da da da .... am vazut si semnatura Dvs ... haideti ca va dau io acceptu' sa nu mai asteptam acordul celor din ..."
Drept care primesc formularu si CI-ul si ma duc la casierie. Dau hartia, si aud:
"Dati-mi un buletin, va rog!" (v-am zis de baza de date cu recensamantu' ...)
Il dau, si primesc banii. Plec

Ma duc sa-mi fac ITP-ul; acolo aflu ca nu am cartea de identitate a masinii, care, va spun io, e la banca (aceeasi) pentru ca masina e luata prin credit auto. Drept care, inapoi la banca (aceeasi).

"Buna ziua. Am nevoie de o copie dupa CI a masinii, care e pe numele lu' taica'miu, ca el a luat creditu'. Imi trebuie pt ITP"
Ea: Pauza de gindire.
"Nu se poate"
Io: Pauza de consternare si enervare.
Ea: "Fie vine dansul, fie va face o imputernicire"
Io (in gind): "FUCK ME !!!" si explic cu voce tare ca e greu sa-l prind si intreb: "Dar nu se poate dovedi intr-un fel ca sunt fiul tatalui meu? Suntem in familie ... !!!"
"Nu se poate, asa sunt regulile". Intreaba o alta colega care ii confirma ca alea sunt regulile, si o intreaba si pe directoare, care si ea confirma.
Plec de la banca, il caut pe taica'miu prin oras, iau imputernicirea si ma intorc. Primesc amarata de copie, insa evident dupa ce astept ca don'soara sa se "elibereze" de un client. Al naibii clientu ala, zicea si el ceva de genu' "dom'le bancile astea te plimba de la una la alta pt o hartie, si pierzi timp aiurea si ... si ...".

Total timp pt ridicat bani si facut ITP: 4 ore si jumatate.

Concluzie: daca nu ai imputernicire, esti un nimic in banca; singura consolare e ca nu esti singur, ca si ei sunt la fel.

Si la final, vorba zilei, spusa de un coleg: "Auzi, da' office-urile astea nu-s un fel de fornetti?" (referindu-se la cele date in franciza.

Ba da. Banca ucide. Ar trebui sa aiba poze afisate pe geamuri, ca pachetele de tigari.

Visina tripla

marți, 23 septembrie 2008

privind in urma cu duiosie

Ultimele turbulente financiare din State mi-au trezit amintiri de pe vremea cand "prezentarea firmei" era unul din pasii obligatorii de parcurs intr-o vanzare. Iar firmele scoteau tot ce aveau ele mai de pret, precum bunica dulceata de trandafiri din cel mai intunecat colt al camarii: "avem 200 de ani de experienta", "am asigurat nush'ce vapor", "avem rating de cvadruplu A++", "actionarul principal este banca X, care administreaza active de tzi-spe miliarde de orice vreti voi ..."

Si oamenii se linisteau, simtindu-se un paduche in fata unui asa pachiderm financiar, si cumparau. Adevaru e ca primeau exact ceea ce vroiau, precum o tanara fata: ca nu o sa ii doara. Ca o sa fie bine, in baza unor argumente care tineau de trecut, care aratau ce mari si tari au fost ei (adica firmele respective), totul ambalat in argumente si cifre care mai de care sa demonstreze soliditatea, prezentate cu o voce aproape strigata ... pentru ca argumentul in sine era ceva usor si subtirel ...

Ma intreb acum oare ce fac cei care cu un cincinal in urma propovaduiau "siguranta sistemului" ... ca "niciodata o companie de xxxxxxxxx nu va da faliment" ... chiar asa, tare as vrea sa ma intilnesc cu un agent d'asta care sa-mi explice acum de ce lucrurile nu mai sunt cum erau, si unul din greii zilelor trecute are nevoie de sustinerea statului american. Stiti pe cineva?

Visina tripla

luni, 22 septembrie 2008

lunea intrebarilor


"So, here's the question: if all I want, the only extra, is for someone to be nice to me when I visit your business, how much extra does that cost? How much extra to talk to a nice person when I call tech support? How much extra to find a nice receptionist at the doctor's office? Would you pay $9 extra for a smile when you dealt with the Social Security bureaucrats and were filing a form?"

de aici,

eu stiu deja raspunsul,

fara numar

duminică, 21 septembrie 2008

sistemul strikes again

Ma plimbam cu un amic, cand ne vine pofta sa bagam o cafea; tragem rapid la o benzinarie, iesim pe terasa si vine ... Costel, sa zicem. Noi:
"Salut! Doua cafele" si io continui: "Si da-mi si de la frigider o limonata de sanpelegrino, te rog"
Costel raspunde:
"Nu se poate, frigideru e in alta gestiune, trebuie sa o platiti la casa!!"

Deci ati inteles, da?

Visina tripla

marți, 16 septembrie 2008

aventuri in vestul ... civilizat

deci m-o dus suarta undeva pe linga granita, pret de citeva zile bune

m-am cazat, priveliste misto spre piscina hotelului, insa nu mergea minibaru; eh, s-o repara ... ma duc seara sa mananc, cer nush'ce tochitura, si primesc un amestec 50% sare 50% amestec de cartofi, carnati picanti si sos cu ceapa

a doua zi, dis de dimineata, la 7 fix ma infiintez la micu dejun; ma vede bucatareasa si face niste ochi cit china, si incet incet incepe sa aduca - pachetele de unt, iaurt, croissante ... cer o omleta, o aduce, vede ca nu are paine si imi sugereaza sa o mananc cu ... croissant cu ciocolata

ok, trec niste zile, si la micu dejun incep sa apara niste delicatese gen salam si sunca presata, pe langa traditionalul cascaval ambalt in tzipla (exact, ala care va constipa 1 saptamina si are gust de sacosa)

mai trec niste zile si apare si o chelnerita - scolita pe vapor, vorbareata si foarte serviabila; lesinator de serviabila si "customer oriented"; si care iti povestea, cind tu aveai inca maselele lipite de pleoape, cum era prin nush'ce port asiatic, cum s-a certat cu nush'cine, cum cumnata ei ... blablalsdhfiewhrrth ... in fine, cu MULT peste ce puteam noi suporta in materie de blabla la ora 7 dimineata.

cel mai misto a fo ca in una din seri, visina umanista a vrut pepene galben; vine chelneru, sa-i zicem Zorba, si zice: "n-avem pepene galben, avem melon glace si melon something"; visina zice ca ea vrea numai pepenele, la care Zorba zice "da' nu se poate, ca nu am cum sa-l bat in casa de marcat!"

ceea ce ne-a dovedit inca o data ca sistemele sunt mai presus de inteligenta umana, in special in domeniul serviciilor

data viitoare ma voi ocupa personal de cazare in delegatie, ca am mana buna

visina cu tripla personalitate

luni, 15 septembrie 2008

jobu' vietii mele

Recent am aflat cat castiga un director de vanzari care lucreaza la un dealer oarecare de masini oarecare (ok, de import) si brusc m-a apucat invidia. Ura. Spumele. Si mai si conduce o masina de firma (nemteasca, sa zicem; sau japoneza). De la firma. Pai ba baieti, io am batut vreo 5 ani tara asta in lung si-n lat cu trenu si microbuzele, ca deh, firma nu dadea masini la trepadusii ca mine care erau plecati 45 de saptamani pe an in delegatie, si aveam salar jumate cat au ei. Si smecheria e ca ei nu fac nimic. Io faceam training. Trai pe vatrai, frate. Vreau si io un job d'asta. Da, sunt un ofticos.

Recent am mai descoperit un job: specialist in comunicare la nush ce firma (ok, recunosc, tot ceva legat de masini). Vreau si io. Stiu sa scriu? Stiu. Am ceva IQ? Am. Ma pricep la Office? Ma. Deci vreau si io un job d'asta, cald aproape fierbinte, cu masina de serviciu, aparitii in high-life (ca sa targhetez comunicarea mea catre cei bogati si fitosi) si brunch-uri la Mariott. Da, sunt un ofticos.

Aveti si voi alte propuneri?

Visina cu personalitate multipla

uite-o visina

un inceput

intr-un final ne-am hotarat ... da, "ne-am", ca suntem mai multi

deci, bai domnilor (ca suntem consumatori de Exarhu), va invitam sa dati din cind in cind p-acilea, ca sa mai aflati pe cine si de ce am luat in vizor: in principiu subiecte de si cu si impotriva vietii de corporatie, insa si chestii mondene sau total inutile

deci, salutare

Visina umanist-incurajatoare, Visina cu tripla personalitate, Visina piersica ... si poate mai stringem vreo cateva