Un model prost

 

de business este să îţi amendezi clienţii pentru opţiunile pe care aceştia le fac.

Dell anunţă că va introduce o taxă de 150 de dolari pentru cei care aleg XP-ul în defavoarea Vistei

O mişcare bună ar fi fost să încerce să îi atragă către Vista, dar nu întotdeauna alegerile de bun simţ sunt şi cele mai evidente.

Ştiam că organizaţiile îşi urmează clienţii, iar clienţii urmează Apple. Pentru că aşa cum se observa în articolul de pe Slashdot, mişcarea asta reprezintă un cadou neaşteptat pentru Apple, mai ales în preajma Crăciunului.

de la Slashdot

Cele zece principii ale economiei

în vremuri de criză este bine să ne reamintim cele zece principii ale economiei

without much further ado

hai la manifestatie neamuleeeee

am primit pe mess:
"Sambata 13 Decembrie , ORA 10 ,Piata Victoriei, se anunta MARE MANIFESTATIE impotriva taxei auto , impotriva HOTILOR care ne obliga la credite(care nu sunt altceva decat ingenunchierea poporului! v-ati intrebat vreodata de ce camataria e ilegala si sistemul asta al creditelor nu ? ) pt a ne cumpara MASINI NOI vandute de ei, au suspendat taxa auto pentru masinile noi pentru a proteja productia autohtona=este fals pentru ca puteau sa o suspende doar pentru dacia, dar citroenul lui Tariceanu nu era avantajat. Stam si ne uitam cum ne FURA LEGAL !!! Prezenta TA demonstreaza ca i ti pasa de BANII tai. DA MAI DEPARTE! MACAR ATAT POTI SA FACI !!! (MASS)"

cea mai tare faza mi se pare treaba cu creditele, ingenuncherea populatiei si camataria ... e "priceless" vorba reclamei

plus ca brusc devine o prostie sa iti iei masina noua :D

iar faza cu citroenu' lu tariceanu e si mai misto ... a gasit tariceanu metoda prin care citroenu de la o cota de 3% sa ajunga la 30% .... hahahahahhaha

visina multipla

Spam

Dragă Georgiana, sincer îmi pare rău că încă nu se pedepseşte şi prostia ...

 

Mauna Travel, o firmă cu un marketing de doi lei. Iar dacă vrei să te dezabonezi, de fapt intri pe siteul lor. Bravos!

Nu înţeleg de ce se mai obosesc să dea bani pe mailuri de doi lei, că am înţeles că s-a vândut tot.

Doua minute, pentru a-i înscrie în blacklist, priceless! Şi după aia se întreabă că de ce, cine, cum a îndrăznit să îi facă pe ei spammeri.

Cifre

Mă uitam ca mâţa la graficul de mai jos,

când m-a pocnit o întrebare.

Care ar fi utilitatea pentru mine ca cititor?

Grafice de genul acesta dau bine in sălile de şedinţe, la discuţii de bugete, etc.  ... dar mie, Moromete, ce îmi spun? Cu ce ar trebui să mă încălzească faptul că ziarul pe care îl citesc a înregistrat o creştere? Pe mine mă interesează calitatea articolelor, nu poziţia în piaţă. Şi să nu îmi spuneţi că sunt strâns legate, că mă duc şi îmi cumpăr Libertatea.

Criză financiară

business-ul este ameninţat de criza financiară, nici o problemă, iată ce trebuie să facă o companie pentru a contracara efectele negative:

Aduce muzica live, serveste bauturi (vin alb sau apa minerala cu lamaie) si ciocolati si te intampina cu buchete de flori

 

de la Sârba în căruţă.

 

break a leg!

Oferte

Azi am două oferte cel puţin ciudate de prezentat:

• prima, un pic mai veche se referea la un serviciu de strangere a informaţiilor publice, contra unei sume de bani şi de prezentare sub forma unui raport ... hmmm
• cea de a doua a apărut astăzi, în urma unei convorbiri telefonice, o firmă oferă suport si service pentru calculatoarele unei firme, un fel de, să nu ne mai batem noi capul de ce nu merge imprimanta. M-a întrebat câte calculatoare avem, am mormăit eu ceva in receptor, iar astăzi am primit oferta. Mind numbing!

Pretul abonamentului de intretinere pentru reteaua dumneavoastra de:
2 calculatoare desktop
4 calculatoare laptop
3 imprimante
este de 452 lei / luna

 

Păi, bine nenea! Nici dacă erau stricate nu costau atâta! Ultima oară când am verificat o diagnosticare era în jur de 25 de euro!

sugestia mea este, dacă tot pui un preţ, explică-l!

in decembrie vedem cata tzeapa am luat

mda

am gasit doua chestii razuibile; am razuit si pe ambele am castigat cite un ceas; drept care am sunat la nr de tel cu pret de 1,5eur/min plus tva

mi-a raspuns o gagica si mi-a zis ca nu se poate pe un singur apel sa le cer pe amindoua hahahahhahahaaaaaaa

drept care am vorbit cu ea la tel, pacat ca nu am cronometrat cat ... vedem in decembrie pe factura ... si tot atunci va spun si cum arata ceasu'

ar trebui sa ma pregatesc de un epic fail, vorba lu colegu' grigore

visina stupid multipla

Un ... din ... şi-a ... ... după care ...

Puteţi să completaţi cu ce doriţi dumneavoastră. Pe mine, însă, titlul de astăzi din Cotidianu, m-a terminat: 

Un bărbat din Mangalia şi-a omorât soţia, după care s-a sinucis

Oricum, efectul scontat nu îl veţi obţine decât dacă veţi repeta de câteva ori titlul cu voce tare. Nu contează, merita si cei din jur să se distreze.

Dacă ar fi să merg mai departe, aş spune că autorul titlului cel puţin, merită un premiu, pentru o profunzime care depăşeste clasica deja Mioriţă (oricum, de când cu Becali, Mioriţa a devenit slighty overrated).

Dacă e să stau pe loc, aş spune că autorul a uitat sa pună titlul, iar editorul de text l-a pus automat, ceva în genul Word-ului.

Manual de instrucţiuni

Sunt din ce în ce mai uimit de nonşalanţa cu care este bunul simţ şi logica, contrazise de către vaşnicii lucrători din departamentele de relaţii cu clienţi. Cum naiba ai nervii/găseşti energia, să repeţi la nesfârşit şi cu orice ocazie, aceeaşi poezie învăţată anapoda în timpul trainingului de două ore, de la locul de muncă.

Abia acum înţeleg sensul ascuns al reclamei de la Cosmote! Nu este vorba despre dedicaţia faţă de client, ci doar de abilitatea de a repeta la nesfârşit aceeaşi poezioara ieftină.

Probabil că unul din criteriile de angajare este reprezentat de lipsa simţului ridicolului. Chiar nu îţi dai seama că sună a teatrul absurdului, că eu să spun ceva, iar tu să îmi vorbeşti despre altceva.

 

 

In plus, propun o schimbare de paradigmă, cel puţin la încheierea conversaţiei. Nu mai turnaţi pe nerăsuflate, prostiile cu dacă vă mai pot fi de folos cu alte informaţii fără discernământ. Dacă eu am sunat să reziliez un contract şi plec cum am venit, ba chiar cu sentimentul ca participând la discuţia ineptă presupusă de ping-pong-ul fără nici un sens în care eu zic cinci, tu zici doi, eu zic doi, tu zici opt s.a.m.d., revin, am sentimentul că am mai adăugat o cărămidă la monumentul prostiei universale.

Aaa, manualul de instrucţiuni. Dacă celor din departamente nu le foloseşte, propun creearea unui manual pentru clienţi. Un îndreptar care să ne ajute să vorbim pe înţelesul vostru. Pentru că până la urma trebuie sa co-existăm unii cu ceilalţi, dar nu în lipsa comunicării. Stiţi cum este vorba aceea, cu cel care cedeză primul ...?

spirit romanesc

duminica 23 nov 2008 am fost martorul unei noi manifestari a spiritului romanesc

stateam la o coada intr-un supermarket, la casa de "max 10 produse", avand vreo 7 in cosulet; dupa mine o babuta in varsta (evident :D ), un domn cu 3 pungi de snack-uri ... si mai apare si o don'shoara care incepe sa umple banda transportoare; casierita o vede:
"Don'shoara, maxim 10 produse!"
"Unde scrie??" ... "Pai cititi pe panoul acela ... si acela ..." ... "Asa, si daca am mai multe tu nu mi le iei?"
"Nu vi le iau, sa stiti! Aici e casa de maxim 10 produse!"

intervine si domnul:
"Hai doamna, dati din mana mai repede acolo, ca nu e treaba ta sa numeri cate produse are cineva! Treaba ta e sa dai la mana mai repede, ca d'aia iti iei salariu!"
"Nu le iau! Asa sunt regulile, si eu nu iau mai mult de 10 produse!"
Domnul, probabil gandindu-se ce ar fi facut daca ar fi fost cu cele 3 pungi DUPA gagica respectiva la coada, zice:
"Hai, ca daca oamenii nu inteleg, nu e treaba ta sa le explici. Iti vezi de treaba, dai mai repede la mana, si oamenii inteleg cat ii duce capu', dupa cata buna-crestere au ..."

Ce intelegem noi de aici?

Unu - astia de la supermarket au fost "customer oriented" si au facut 2 case de tipu "gravide, maxim 10 produse au prioritate" ... ceea ce e misto
Doi - panourile nu-s puse sub nasu' clientilor
Trei - chiar daca i se arata un principiu/regula/ceva, romanu e mai smecher si merge pe principiul "da' ce, io-s prost sa ma iau dupa ce zic ei acolo? mai bine zic ca nu am vazut!"
Patru - regula (sau regulamentul) e Dumnezeu; eu cred ca biata casierita tocmai fusese intruita "sub nicio forma sa nu iei la casa persoane care au mai mult de 10 produse! pentru ca am avut plingeri de la persoane cu pana la 10 produse ca la casa asta speciala sunt servite si persoanele cu mai multe!!! daca mai avem plingeri sau vedem ca ... va taiem din salar!!!" exact inainte de a intra in tura - altfel spus, a fost pusa sa lupte pt O REGULA tocmai ea, care pare o persoana cu o munca total insignifianta in fata clientilor, de unde si replicile primite; si uite asa, o chestie care ar trebui sa asigure satisfactia clientilor se transforma in frustrare pt casierita ... pai sa nu-i dai dracu pe supervizorii astia cu ideile lor de customer service cu tot ?
Cinci - presiunea interesului personal e mai puternica decat ideea de a respecta un principiu; domnu' de la coada vroia sa scape cu cele 3 pungi mai repede, da' pana la urma a prins principiul de functionare a casei respective, si a mai inmuiat vocea

asadar, morala: la supermerket urmariti "binele general" si va va fi si voua bine

visina multipla

Pe scurt

 

... aşa, ca de început de săptămână

 

Ce e mai bine? Să avem o tonă de muncitori necalificaţi, care să lucreze pentru 100 de $? Sau câteva sute de kilograme bune, care să fie calificaţi şi să câştige 400$?

Ce e mai bine? Să schimbăm maşinile ca pe ciorapi, pentru a da bani, după aceea industriei auto, care ne va face alte maşini, pe care să le schimbăm la fel de des? Sau ...

 

... aici am rămas fără imaginaţie ... şi maşini.

Ce mai reziliem astăzi?

Azi a trebuit să sun la doi dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicaţie din Romania. Mi s-a părut util de specificat domeniul de activitate, datorită faptului că este o zonă care s-a dezvoltat ca Prâslea cel Voinic în ultimii ani, iar concurenţa se aude, prin revistele de business, cum că ar fi acerbă. Dar eu am rezervele mele.

OK. Să revenim. Cu toate că era vorba despre companii diferite, răspunsurile au coincis mai ceva ca două picături de apă grea.

Ok, am luat la cunoştinţă. Aşteptaţi să vă sunăm noi şi să vă spunem ce şi cum.

Păi, şi când mă sunaţi?!

În curând, staţi liniştit, se rezolvă!

Da?! Nu ştiu de ce, dar tonul mă nelinişteşte profund.

 

 

Greşit!

Dacă răspunsul ar fi fost ceva de genul,

doriţi să reziliati contractul! Nici o problemă! Durează doar cinci minute

s-ar putea ca în ăstea cinci minute să mă răzgândesc.

Dacă tu însă te comporţi ca unu' care nu ştie să piardă şi te dai după corcoduş, atunci fii sigur ca abia aştept sa plec de la tine!

Când ţi-o-i arde o etapă!

E o veche poveste, asta cu arsul etapelor, nu numai la români (bine, la noi, mai e şi arsul gazului de pomană, dar asta este altă poveste), ci în general, în toate situaţiile când trebuie să te maturizezi rapid. Problema e că nu ştii dacă este bine să sari peste o etapă, nu ştii dacă ai făcut bine, sau dacă ai dat-o în bară, decât de-abia după ce culegi roadele.

 

 

Cred că in cazul de faţă, inspiraţia trebuie să vină de la IT. Este ceva în genul efectuării backup-ului. Dacă e vorba de un program care îţi afecteaza întreg sistemul, atunci pune mânuţa şi fă-ţi un backup la organizatie (adică te asiguri că poţi să readuci lucrurile într-o stare funcţională mai târziu). Dacă nu poţi, atunci uită de arsul etapelor. Dacă n-ai auzit de lucrul acela nou pe care te pregăteşti să îl implementezi, atunci în mod sigur nu îţi trebuie.

 

 

Toată povestea asta mi-a fost inspirată de un articol din New York Times, despre decizia greşită de a concedia o dată cu CRIZA pe cei mai celebri editorialişti, adică, aşa cum spune şi autorul articolului, cei pentru care eşti atât de citit. Şi de o întrebare perfect justificată, cel puţin din punctul meu de vedere, de ce aş mai citi ziare? Pentru că îmi dau cărţi cadou?

Voi ce ziceţi, s-ar mai întoarce aceştia, o dată ce au fost concediaţi? Eu zic că nu.

 

Vezi Cobra că incerc să iau un aer mai profesional si să discutăm despre companii ... dar nu îmi iese neam.

Somnul raţiunii naşte monştrii

sau jurnalişti, după preferinţe ... şi ziar. Ca de exemplu, Libertatea, unde vajnicul dătător cu părerea, Marian Vulpe amestecă speciile mai ceva ca Darwin. Dar, dacă ţinem cont de cazierul (chiar arată a cazier lista articolelor lui Marian!) domnului Marian, într-un mare fel este explicabil.

 

Dar nici o gafă, nu ar mai fi gafă, fără un epic fail, în cazul lui Marian fiind reprezentată de definiţia dată cherhanalei, cităm din nemuritori:

o construcţie în care se depozitează peştele prins de pescarii autorizaţi

Deci, ne-am înţeles, braconierilor si restul politicienilor care pescuiescu cu TIR-ul prin Deltă?! Autorizaţi!

 

Pentru neofiţii care citesc acest articol, ca şi pe cel al Vulpii păcălite de urs (în cazul nostru, de morun, care s-a deghizat în somn), în titlu este trecut morun, iar în fotografie zace un somn de toată frumuseţea.

 

Închei cu o recomandare pentru domnul Vulpe, lăsaţi-vă de sportul ăsta numit jurnalism.

De fapt, dacă stau să mă gândesc, mai bine nu! De mult n-am mai citit nişte comentarii atât de pertinente! Domnule Vulpe, vă promit că am să citesc toate comentariile la articolele dumneavostră. Scriţi, scriţi, scriţi, orice, dar scriţi!

 

Cu respect,

o roşioară cu mustăţi

Când logica dă greş ...

... nu îţi mai rămâne decât să te înclini.

Păi, oamenii lui Dumnezeu! Sunt deja pe site! Unde să ma duc? Pune un link, un morcov, ceva ... şi sunt al tău. Dar nu mă lăsa cu ochii în monitor.*

prea mică imaginea? arde-i un click, nesimţita!

___________________________________________________

* da, ştiu, este vorba de siteul producătorului. Nu serios, că şi voi v-aţi gândit imediat la ei! Să nu păcătuiţi în postul Crăciunului.

Pe tine nu te enervează?

 

Obiceiul siturilor de a bifa de-a gata opţiunile pe care tu nu ştii cum să le mai eviţi?

Sau noul sistem de afişare de la Emag, care dupa faceliftingul site-ului îţi înşira acum produsele dupa ceea ce ei numesc, cele mai bine vândute produse.

Toate bune şi frumoase, dar în ce carte de marketing, scrie că cele mai vândute produse pe care le ai tu sunt identice cu ceea ce ar vrea să vadă un client?

Hai să încercăm şi altfel. Ce îţi doresti să vezi prima dată cand intri într-o cameră, priveşti un tablou, te uiţi pe o hartă?

Imaginea de ansamblu, nu detaliul. Iar cele mai vândute produse intră din păcate la capitolul detalii.

În încheiere, vă invit să ghiciţi din ce tablou face parte detaliul de mai jos.

 

click pe imagine pentru a o mări

Pentru îmbunătăţirea serviciilor

... eu aş fi vrut să scriu tot despre politică, ca tot s-a deschis un site nou, dar mi-am adus aminte de doleanţele Cobrei, prin urmare, ne întoarcem la dragile noastre companii şi minunatele lor servicii pentru clienţi.

Bon. De câte ori nu aţi fost stresaţi de mesajul "... pentru  îmbunătăţirea serviciilor, acest apel va fi inregistrat ... etc."? Trecând peste ridicolul situaţiei, apropo, nu cred că a simţit cineva vreo îmbunătăţire a serviciilor, politica asta a apelurilor telefonice, nu mi se pare corectă.

Ce te faci cu clienţii care nu vor sa fie inregistraţi? De fapt, ce trebuie ei să facă? Să vorbească în şoaptă?

Nu există nici o alternativă. Vrei, nu vrei, cineva te va înregistra. Iar lipsa alternativelor nu sună foarte bine din perspectiva clientului.

Ce mă uimeşte şi mai tare este atitudinea oamenilor. Dacă întrebi pe cineva despre procedura presupusă de apelurile înregistrate, acesta va ridica cu siguranţă din umeri. Nu am întâlnit înca pe nimeni care să poată sa imi spună cum se petrece practic toată tevatura. Există cineva care stă şi înregistrează, apasă pe buton? Lights! Camera! Action!

Cum sunt înregistrate convorbirile? Pe bandă de magnetofon? Pe hard disk-uri? După cât timp sunt şterse convorbirile? Dar sunt ele oare şterse? Şi dacă nu sunt şterse, unde se duc?

Eu zic aşa, dacă tot mi-ai trântit în faţă coliva cu înregistrarea apelurilor, pentru o viaţă mai bună în grădinile zoologice, dă-mi şi restul detaliilor.

 

 

Acum, stau şi mă întreb ... oare dintre toţi operatorii ... şi-o fi pus cineva întrebarile ăstea. Eu unul, înclin să cred că nu.

Cobra, ai legătura!

facem crize, ne băgăm picioarele

… na’ că ne-a ajuns şi pe noi criza. Toate agenturili străine şi-au dat mâna şi s-au jurat la ceas de seară sa de dărâme. O re-ecranizare a Mioriţei ar fi superfluuă, aşa ca mă rezum sa comentez pe marginea recentelor declaraţii ale prim-ministeriabilului nostru, Călin Anton Popescu Ionescu. Jdemii de dolari si euroi la firme, scutiri peste scutiri, mâine poimâine o să îi scutească şi pe elevi de şcoală. A! Scuze, mi-a scăpat! I-a scutit deja! Cu greva profesorilor.

Dacă străinezii ne vor răul, atunci să încercăm şi noi să le dăm o mână de ajutor nu? Că stă în firea noastră, aşa cum ne stă bine de zeci de ani:

 

• să căutăm un Antonescu, Ciauşescu, Isărescu, Băsescu
• să dăm vina pe alţii pentru performanţele noastre patriotice din dormitor
• să ne facem că plouă
• să trăim cu capul în nori şi picioarele în noroi

... and justice for all

azi am vazut la stiri (pe Realitatea) ca unu i-a tras niste ciocane in cap altuia, in trafic ... precum si stirea cum ca pe undeva prin bucuresti un cineva a aruncat cu vopsea pe doua masini ...

imi pare rau, dar inca nu am invatat cum sa "includ" filmulete pe pagina ... Neagrigoreeeee, heeeeeeeelp !


in cazul primei povesti, chiar am prins si declaratia d-lui Ciocan (ironia sortii!), purtator de cuvant al Politiei - in esenta cica nu se poate face nimic, daca partea vatamata nu depune plangere - asa zice codul civil/penal care o fi el

asadar, sa ne bucuram de societatea in care traim, vegheati de o politie handicapata de propriile reguli de functionare

visina tripla

SPAM

 

“- adresa d-voastra de e-mail a fost facuta publică de către dvs. prin afisari cu caracter publicitar; fie intr-un ghid de afaceri sau am primit-o cu ocazia unor intalniri sau contacte de afaceri, fie a fost selectata dintr-o baza de date la care dvs. ati subscris; sau sunteti in baza noastra de date ca urmare a unor corespondente anterioare; sau sunteti un client al companiei noastre.”

 

întotdeauna m-a amuzat fraza asta. Parca nu s-au hotărăt încă, ba m-au găsit într-o bază de date, ba aiurea pe net, ba pe stradă. Da hotărâţi-vă bre! Că n-am toată ziua!

Este penibil cum nişte oameni care altfel, probabil ca arată destul de onorabil se dedau la aşa ceva. Oare ei chiar cred ceea ce scriu în mail? Că eu am mari îndoieli. Ce dovadă mai mare de mitocănie decât să nu îţi mai aduci aminte de mine, după ce vrei tot tu ai venit să îmi vinzi ceva? Mai rămânea să îmi spui ca ne ştim de la grădiniţă.

Şi să mă scutească cu neimplicarea financiară. Ce, mi-a trimis spam-ul pentru ca vroia să socializeze, îşi caută sufletul pereche! Prostii!

Voturi

America votează în câteva zile. Căutând filmuleţul cu şampania, am dat peste site-ul asta, If The World Could Vote. Ar fi de observat majoritata covârsitoare a românilor care au votat cu Obama. Acum, site-ul cu pricina, pune lucrurile într-o perspectiva interesantă. Ce s-ar întămpla dacă toată lumea ar putea vota în cadrul alegerilor din Statele Unite? Oare se va ajunge la aşa ceva?

Mie personal nu mi se pare foarte exagerat, pentru exista o filiera pe care se poate merge cu uşurinţă … dacă alegerile din State îmi influentează viata intr-o mare măsură, rămânând de hotărât care este acel prag … de ce nu aş fi indreptăţit sa imi exprim un punct de vedere.

 

Acum am observat că se poate vota în mai multe rânduri de pe acelaşi IP, ceea ce face iniţiativa mai puţin relevantă statistic. Dar întrebarea rămâne. Ar trebui la un moment dat sa votăm in S.U.A.?

Criza financiara si Romania

Nu toate ştirile par să fie negative. Ok, Standard-ul a scos alfabetul de la naftalină şi ne dă minusurile, dar din lista asta, descoperim că Romania trece drept a opta ţară [tigrul estului], cel mai putin afectată de criza financiară. Cum care criza? Cea din filmuletul de mai jos …

 

 

Motivaţia juriului:

 

“Romania’s banks are barely exposed to international lenders. Therefore, any economic slowdown it feels will be a secondary result of global patterns. No shocks have occurred in the country itself.”

 

iar ştirile bune continuă … dupa ce că suntem văzuti drept mini-India Estului, Vadim ar spune că India este mini-Romania Estului …

avem avantajul militar, oricare ar fi ăla, sper ca nu cel dat de licitatiile castigate de Florin Calinescu

Treaba zilei

Ieri vorbeam cu un prieten despre treaba asta si in afara nedumeririi cu privire la modul in care a ajuns Florin Calinescu sa vanda lentile chiorilor din Armata Română, am ajuns repede la o dilema existentiala: Ce ai face tu in locul lui Florinel?

Raspunsul meu pe moment a fost Nu as lua banii! Punct. La doua inghitituri de Concha Y Toro/Frontera am rafinat putin raspunsul, poate as face ca in filmul ala cu cindy si as lua banii si as fugi.

Acum serios. In astfel de situatii raspunsul trebuie sa fie unul singur. Asa ceva nu se face. Doar nu o sa ne intoarcem la Boul si vitelul si in public o sa spunem ceva, dar in sinea noastra stim noi ca am proceda altfel. Nu are sens. Mai bine am fi sinceri de la bun inceput. Astfel ar fii mai usor si pentru cei din jurul nostru sa ne inteleaga.

Dar cand apari in chip de lup moralizator in piata, pentru ca in dormitor sa iti pui poalele in cap, nu prea e fair-play. Acum ce are fair-play-ul cu politica. Are! Pentru ca la fel ca si in cazul saracelor banci, atunci cand nu exista incredere se duce dracului portofelul. Cand nu stii daca celalalt va respecta regulile jocului, iar primul tau impuls este sa le incalci tu primul, s-a dus dracului si ultima spoiala de civilizatie.

Inca un lucru la care sa ne gandim cand vom merge la vot peste o luna.

nimic in banca - partea a treia

banca cu nume de gerunziu englezesc isi cauta locul ei linistit in mediocritatea celorlalte

acum 2 saptamani am facut cerere pentru un PIN si un card de debit; angajata de la fornetti-ul la care am contul imi zice "o sa va vina PIN-ul la fornettaria de nush'unde, si va anunt eu ca sa va duceti sa il luati"

ok

azi sun la fornettarie: "ce stiti de PIN?"
"nimic; dau un mail colegilor si revin cu un telefon"; era ora 9:15

la 16:15 sun io
"ce stiti despre PIN?"
fiti atenti raspuns:
"colegii nu mi-au raspuns inca la mail"

hahahahahahahhaahahahhahahaaaaaa aaaahahahahahahaaaaaaa

"OK, zic, dati-mi telefonul lor"

sun la fornetaria nr 2
"am facut cerere de PIN nou la agentia X, si mi-au spus ca la dvs vine"
fiti atenti raspuns:
"pai sunati la ei ..."
"don'soara, EI mi-au zis sa sun la dvs, ca la dvs vine!!!"

imi cere numele, cauta nitel, si zice:
"da, e aici"

hahahahahhahahahaaaaaaaa hahahahahhhhhahahahahahhaaaaaa

sunt un tampit, cum de oare nu am visat chestia asta?

visina tripla

Stupid

Cred ca premiul pentru cel mai stupid angajat al lunii merge la Inspectoratul Scolar Bucuresti, care intr-un acces de imaginatie, trimite catre scoli pdf-uri pentru a fi completate si returnate in format electronic. Acum, ori s-au imbogatit scolile peste noapte si cumpara softuri sau cineva de la inspectorat doarme. Sa stinga cineva lumina.

Va rog ...

... indraznesc sa supun meditatiei autorilor acestui blog, urmatorul citat:

Sunt un om care îşi permite libertăţi dincolo de limita pe care mi-o permite funcţia

insotit si de un filmulet:

Adblock

REALITATEA.NET - Un şofer a blocat traficul pe Bulevardul Expoziţiei parcând pe linia de tramvai

se ofera o sticla de apa plata, gata turtita, pentru cine ghiceste autorul citatului.

Tampenii

... astazi am inaugurat un nou folder in clientul de mail, numit Tampenii. La cererea inconstienta [din ambele puncte de vedere] a expeditorilor. Iata cateva exemple care populeaza:

click pe imagine pentru a mari


click pe imagine pentru a mari

nu prea am ce comentarii sa fac la primul,
dar
al doilea se vrea o cerere de acceptare primire comunicate din partea unei firme de consultanta si training si ce mai vor ei,
eu zic sa mai incerce.
Respect!

Banca a murit? Traiasca Banca!

... daca tot a inaugurat visina seria subiectelor profunde, vin si eu cu o intrebare pe marginea unui comentariu pe care l-am auzit astazi la birou. ING a primit un tips de jdemii de milioane de euroi, dar iata, surpriza, in Romania nimeni nu este ingrijorat [las deoparte subiectul consultantilor de pensii ridicat de Cobra, alta mancare de peste financiar]. As incerca sa extrapolez si sa intorc din rever, a vazut cineva vreun bancher ingrijorat pe undeva in lume? Liniste? Se aude musca? Nu e musca, sunt oamenii obisnuiti. Ei sunt ingrijorati, ei se grabesc sa rupa usa supermaketurilor spre casa, cu doua iaurturi si o ciunga, adio credit pentru iphone, cartele de cinci euro, si restul plasmelor nesimtite. Chiar daca s-au ieftinit consolele de jocuri, lumea tot nu are chef de joaca. Prin urmare, nici alegerile de la noi, nu vor fi nici macar ca la ei, daca nu mai mult.
Lumea suparata ar spune, sau chiar spune. Pai bine, bre, dupa ce ca au pierdut banii poporului, acum mai primesc si bonusuri? Nu numai ca primesc, dar mai si fac petreceri, platesc lobisti pentru ca ... trebuie sa ii plateasca, ei au lobisti, etc. Pai banul la ban trage, nu?
Dar daca ... nu asta ar fi problema ... oare problema nu sta in faptul ca de cativa ani am inceput sa cheltuim mai mult decat putem duce? Eu nu zic nu, este normal sa ne dorim mai mult de la viata, dar cine a spus ca intra in oferta bancilor sa ne luam viata noua pe credit? Ca eu unul, si nu sunt singur, se pare, inclin sa cred ca e tocmai invers.

Sa moara femeia in verde !!

Incepe ca o joaca si aluneca usor usor intr-o incercare de armonizare a gesturilor. Continua undeva, intr-un locsor numai al vostru, la marginea lumii si fara a va pasa de ea. Animalic. Si totodata tandru. Cu ochii sclipitori, cu toata fiinta flamanda de trupul celuilalt. Totul e permis. Masa din bucatarie este cel mai bun pat conjugal.

Apoi apropierea se transforma in prapastie. Gesturile devin de neinteles. Privirea aluneca lateral. Pasii nu mai ies ca inainte. Lumea prinde contur in jurul vostru, si acum o vezi pe tipa in verde, cu fusta pana la genunchi si alte forme decat cele stiute. Si iti vine pofta sa musti si din marul asta, incarcat de valul de adrenalina varsat in privirea ta de faptul ca EA se afla totusi in incaperea alaturata. Sau poate chiar in spatele tau. Masa redevine un loc comun, pe care trintesti pizza adusa de prieteni, si pe care te urci cu picioarele pentru a vedea mai bine curbele tipei in verde. Target locked.

Totusi, nu esti un chiar atat de bun vanator. E doar bravada. Te intorci la ea, cersind primirea/iertarea cu o bucata de pizza muscata. O mangaiere ... ca pe vremuri. Nu poti sa nu remarci faptul ca sta cu picioarele larg desfacute, cu fusta ridicata si trage dintr-o tigare. E femeie, si evident stie ca are atat de putin de facut pentru a vana. Animalele de barbati functioneaza atat de simplu ... Innebunesti ... a vanat? a prins ... ? a mancat ... ??? Nu stii altceva decat sa fugi. Sa cauti femeia verde. Sa fii fericit cu ea ... dar acolo dai de un alt dans al imperecherii, pe care nu il stii, si nimeni nu te invata. Tu ai dansul tau, ea are dansul ei.

Mai ai dreptul la o incercare. Masa redevine locul regasirii. Incerci sa reiei dansul bine stiut. Iti provoci foamea abuzand fara mila de mainile, picioarele, sanii, gatul, vaginul, sanii, gatul, vaginul, sanii, gatul ei ... Dar gustul nu mai e acelasi, joaca este prosteasca iar gesturile sunt inversate. Ultimul tango lesina intr-o tacere apasatoare, stand fata in fata de o parte si de alta a mesei. Iar ceilalti isi continua dansul. Un nou dans. Un tango mas.

Dragostea se termina intotdeauna in sange, lacrimi sau sperma. Dar asta e din alta piesa ...

Visina tripla

Nimic in banca - partea a doua

O alta banca, aceeasi corvoada ...

Vreau sa imi deschid un cont de firma; firma functioneaza de prin 94, deci evident am conturi in alte banci

Astia noi, cu denumire de gerunziu englezesc, imi cer TOATE modificarile la statut si/sau actul constitutiv al firmei, de la infiintare pana "la zi", ca sa deschida un amarat de cont curent. Plus nush'ce extras de la Reg Com. Ma intreb de ce. Asta pe langa proverbiala de acum copie dupa CI - eu oricum fiind clientul respectivului office de vreo 2 ani.

M-am saturat de bancile din Romania.

Visina tripla

Intre amici ...

 ... azi am auzit o replica buna: "Tu continua sa sugerezi pana aprob io!"

Visina tripla

"NU FACETI DVS REGULILE!"

Adevaru e ca mi-a fost greu sa aleg titlul acestei frinturi din viata mea de azi. Intr-un final l-am ales p'asta, care e o frintura atat din viata mea, cat si a unei alte don'soare, alaturi de care m-a adus soarta azi. Si prin extensie, a fost sau va fi o frintura din viata voastra.

Asadar, personajele: eu, o coada (d'aia de oameni), don'soara, Calculatoarea (adica cea care opereaza un calculator), Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti (ITMB), diversi cetateni, CNPAS si CASMB

Totul pleaca de la dorinta mea de a imi recupera cartea de munca de la ITM, si de a afla ce am de facut ca sa imi fac contracte individuale de pensie si asigurari de sanatate la Stat. Manat de aceste scopuri plec catre ITMB. Ajung. Intru pe o intrare ("tronson"). Ma uit dupa niste indicatii gen "SPRE GHISEUL DE INFORMATII", dar nu vad nimic. Urc la 1, unde dau de niste cetateni care asteptau pe un hol neaerisit in dreptul unor usi de birouri. Pe pereti tot felu de instiintari, insa nimic care sa-mi foloseasca. Ma indrept spre mezanin - aflu ca am ajuns din poza pe care am facut-o, si pe care o puteti vedea si voi mai sus.

Intru in vorba cu niste cetateni carora le spun cam ce imi doresc sa fac, si dansii ma indruma catre "Calculator".

Teorema nr 1 a Institutiei Publice din Romania: Cea mai buna sursa de informatii despre procedurile/formularele institutiei sunt chiar contribuabilii/cetatenii.

Ma duc in cealalta cladire. Ochesc un calculator si intuiesc ca trebuie sa ma asez la coada din dreptul lui. Deodata vad Calculatoarea: o femeie cam la 50 ani, plinuta si scunda. Cu un fash rosu pe ea. Cu un batic galben in cap, legat zdravan sub gat. Brusc ma inspaimant si simt cum involuntar strang din "obrajorii" din pantaloni: "Curaj, bah, imi spun, TREBUIE sa afli de la ea ...."

La coada, oameni tristi. Sictiriti. Fiecare, apasat de teroarea interactiunii viitoare. Fiecare dorindu-si sa fie oriunde altundeva, dar nu la ITMB. Incet incet coada avanseaza. O doamna in varsta se aseaza la biroul de langa biroul Calculatoarei - nu poate sta in picioare. Tot avansand incep sa prind crampeie din discutiile Calculatoarei cu cetatenii. Cuvintele sunt irelevante. Tot ceea ce conteaza este tonul. Inghetat. Metalic. Robotizat. Ca un pumnal hitlerist manuit de Fuhrer insusi. Simt ca nu mai am anus.

Avansam. O doamna se apropie de coada si o intreaba pe doamna in varsta care statea la birou ceva, presupunand ca este tot o lucratoare ITMB. Doamna in varsta zambeste si ii explica respectivei ce si cum are de facut. Q.e.d. la teorema de mai sus.

Apare o don'soara. Vine in fata, la Calculatoare si ii zice "Doamna, cel la care m-ati repartizat (un inspector ...) nu imi primeste nush'ce ..."

Greseala. Calculatoarea trage aer in piept ca un taur la corrida, si incepe: (citez din memorie) "Pai nu v-am zis io ca trebe aia, aia si aia ...?? Mergeti inapoi si ....!!". Totul invelit in ura. Cu o fundita din cel mai profund dispret. Livrat cu o privire de grof care tocmai isi biciuia un palmas. Iar la final, un rictus de SS-ist care tocmai a inchis usa la camera de gazare. Don'soara pleaca.

Calculatoarea continua ca pentru ea: "Parca as vorbi turceste !!!"

Mai avansam. Don'soara revine dupa cateva minute. Precum caprioara la botul caimanului.

"Doamna, ma scuzati, insa inspectorul imi cere nush'ce ..."

"Ia dati-mi documentele! Asa, aveti tot ce va trebuie! Ce va mai cere?" "Pai, doc X ..."

"DA ??!?!?? Pai don'soara, fiecare inspector are regulile lui! Daca va cere, i-l dati! NU FACETI DVS REGULILE !!!"

Don'soara se retrage.

In acest moment, toata coada nu mai respira. Nu mai clipeste. Traim toti un moment de revelatie: toti stam la coada ca sa ii facem ITMB-ului o felatie.

Teorema nr 2: Contribuabilul impiedica desfasurarea activitatii institutiilor statului.

Corolar: El trebuie facut de cacat in public.

Eu am scapat usor de la Calculatoare. Am plecat de acolo, si am revenit la mezaninul de mai devreme, ca sa ma mai uit pe foile A4 printate si puse pe usile birourilor ca sa vad ce informatii mai pot obtine ca sa imi ridic cartea de munca.

Acum, directia CNPAS. Gasesc ghiseul de informatii, si don'soara de acolo ma trimite la etajul X, camera X.

Teorema 3: Camerele au usi din lemn/termopan, fara geam clar.

Eu am ajuns sa stiu ce e dincolo de respectivele usi. La fel e si la ANAF sect 4 in Berceni. O camera in care sunt diverse birouri, ingropate in formulare si dosare, si functionari care stau cu ochii beliti in calculator. Totul invelit intr-o aroma lesinatoare de cafea fiarta cu zahar. Nu stii la cine, cand, si daca sa apelezi ca sa iti rezolvi pasul. TOTI sunt ocupati. Am superbulan si tipa de la sect 4 era libera. Superghinionul este ca avea un defect de vorbire. Nu intelegeam ce imi spunea. Macar era binevoitoare.

De aici, spre CASMB (la Mall Vitan). Iar A4 pe pereti. Le citesc cu religiozitate. Nu vad nimic care sa-mi fie de folos. Intreb un agent de paza: "Daca doresc sa-mi fac un contract individual, unde ...?"

"Pai nu. Mai intai platiti si apoi ... Mergeti in Calea Mosilor." Iau decizia ca voi merge in alta zi.

Pastrez inca in memorie chipul impietrit in consternare al don'soarei de la ITMB. Si stiati ca si pietrele lacrimeaza?

Visina tripla

afis pentru birou

Buna, nu?

(primita pe meil de la un prieten)

Visina tripla

nimic in banca

Azi avem o poveste mai lunga, si, dupa cum v-ati dat seama, implica relatia cetatean-banca.

Ma duc dimineata sa scot cash din contul firmei; stiam deja ca trebuie sa fac cerere (adica sa completez un formular tipizat!!) la unul din ofiterii de cont. Intru in "office" si din 3 posturi de "ofiteri de cont" functionau numai 2. La casierie erau 2 posturi, insa numai o casierita. Ma duc la o don'soara si prezint regulamentar CI. Poate nu stiati, insa scopul ascuns al bancilor este de a realiza o baza de date exhaustiva cu toata populatia Romaniei, facandu-le de fiecare data, la fiecare operatiune, copie dupa CI. Completez tipizatu' si don'soara se duce in back-office ca sa trimita nush'ce fax la sucursala unde am io contu deschis, cu toate ca vedea in retea contul, banii din el, si specimenele de semnatura.

Se intoarce, si se uita pe formular:
"V-ati schimbat semnatura? Eu vad ceva cu un R aici ..." (adica pe ecranul PC-ului)
"Nu', zic io ... "aia e a lu' taica'miu, ca e si el imputernicit pe cont"
"Aaaaa ... da da da .... am vazut si semnatura Dvs ... haideti ca va dau io acceptu' sa nu mai asteptam acordul celor din ..."
Drept care primesc formularu si CI-ul si ma duc la casierie. Dau hartia, si aud:
"Dati-mi un buletin, va rog!" (v-am zis de baza de date cu recensamantu' ...)
Il dau, si primesc banii. Plec

Ma duc sa-mi fac ITP-ul; acolo aflu ca nu am cartea de identitate a masinii, care, va spun io, e la banca (aceeasi) pentru ca masina e luata prin credit auto. Drept care, inapoi la banca (aceeasi).

"Buna ziua. Am nevoie de o copie dupa CI a masinii, care e pe numele lu' taica'miu, ca el a luat creditu'. Imi trebuie pt ITP"
Ea: Pauza de gindire.
"Nu se poate"
Io: Pauza de consternare si enervare.
Ea: "Fie vine dansul, fie va face o imputernicire"
Io (in gind): "FUCK ME !!!" si explic cu voce tare ca e greu sa-l prind si intreb: "Dar nu se poate dovedi intr-un fel ca sunt fiul tatalui meu? Suntem in familie ... !!!"
"Nu se poate, asa sunt regulile". Intreaba o alta colega care ii confirma ca alea sunt regulile, si o intreaba si pe directoare, care si ea confirma.
Plec de la banca, il caut pe taica'miu prin oras, iau imputernicirea si ma intorc. Primesc amarata de copie, insa evident dupa ce astept ca don'soara sa se "elibereze" de un client. Al naibii clientu ala, zicea si el ceva de genu' "dom'le bancile astea te plimba de la una la alta pt o hartie, si pierzi timp aiurea si ... si ...".

Total timp pt ridicat bani si facut ITP: 4 ore si jumatate.

Concluzie: daca nu ai imputernicire, esti un nimic in banca; singura consolare e ca nu esti singur, ca si ei sunt la fel.

Si la final, vorba zilei, spusa de un coleg: "Auzi, da' office-urile astea nu-s un fel de fornetti?" (referindu-se la cele date in franciza.

Ba da. Banca ucide. Ar trebui sa aiba poze afisate pe geamuri, ca pachetele de tigari.

Visina tripla

privind in urma cu duiosie

Ultimele turbulente financiare din State mi-au trezit amintiri de pe vremea cand "prezentarea firmei" era unul din pasii obligatorii de parcurs intr-o vanzare. Iar firmele scoteau tot ce aveau ele mai de pret, precum bunica dulceata de trandafiri din cel mai intunecat colt al camarii: "avem 200 de ani de experienta", "am asigurat nush'ce vapor", "avem rating de cvadruplu A++", "actionarul principal este banca X, care administreaza active de tzi-spe miliarde de orice vreti voi ..."

Si oamenii se linisteau, simtindu-se un paduche in fata unui asa pachiderm financiar, si cumparau. Adevaru e ca primeau exact ceea ce vroiau, precum o tanara fata: ca nu o sa ii doara. Ca o sa fie bine, in baza unor argumente care tineau de trecut, care aratau ce mari si tari au fost ei (adica firmele respective), totul ambalat in argumente si cifre care mai de care sa demonstreze soliditatea, prezentate cu o voce aproape strigata ... pentru ca argumentul in sine era ceva usor si subtirel ...

Ma intreb acum oare ce fac cei care cu un cincinal in urma propovaduiau "siguranta sistemului" ... ca "niciodata o companie de xxxxxxxxx nu va da faliment" ... chiar asa, tare as vrea sa ma intilnesc cu un agent d'asta care sa-mi explice acum de ce lucrurile nu mai sunt cum erau, si unul din greii zilelor trecute are nevoie de sustinerea statului american. Stiti pe cineva?

Visina tripla

lunea intrebarilor

"So, here's the question: if all I want, the only extra, is for someone to be nice to me when I visit your business, how much extra does that cost? How much extra to talk to a nice person when I call tech support? How much extra to find a nice receptionist at the doctor's office? Would you pay $9 extra for a smile when you dealt with the Social Security bureaucrats and were filing a form?"

de aici,

eu stiu deja raspunsul,

fara numar

sistemul strikes again

Ma plimbam cu un amic, cand ne vine pofta sa bagam o cafea; tragem rapid la o benzinarie, iesim pe terasa si vine ... Costel, sa zicem. Noi:
"Salut! Doua cafele" si io continui: "Si da-mi si de la frigider o limonata de sanpelegrino, te rog"
Costel raspunde:
"Nu se poate, frigideru e in alta gestiune, trebuie sa o platiti la casa!!"

Deci ati inteles, da?

Visina tripla

aventuri in vestul ... civilizat

deci m-o dus suarta undeva pe linga granita, pret de citeva zile bune

m-am cazat, priveliste misto spre piscina hotelului, insa nu mergea minibaru; eh, s-o repara ... ma duc seara sa mananc, cer nush'ce tochitura, si primesc un amestec 50% sare 50% amestec de cartofi, carnati picanti si sos cu ceapa

a doua zi, dis de dimineata, la 7 fix ma infiintez la micu dejun; ma vede bucatareasa si face niste ochi cit china, si incet incet incepe sa aduca - pachetele de unt, iaurt, croissante ... cer o omleta, o aduce, vede ca nu are paine si imi sugereaza sa o mananc cu ... croissant cu ciocolata

ok, trec niste zile, si la micu dejun incep sa apara niste delicatese gen salam si sunca presata, pe langa traditionalul cascaval ambalt in tzipla (exact, ala care va constipa 1 saptamina si are gust de sacosa)

mai trec niste zile si apare si o chelnerita - scolita pe vapor, vorbareata si foarte serviabila; lesinator de serviabila si "customer oriented"; si care iti povestea, cind tu aveai inca maselele lipite de pleoape, cum era prin nush'ce port asiatic, cum s-a certat cu nush'cine, cum cumnata ei ... blablalsdhfiewhrrth ... in fine, cu MULT peste ce puteam noi suporta in materie de blabla la ora 7 dimineata.

cel mai misto a fo ca in una din seri, visina umanista a vrut pepene galben; vine chelneru, sa-i zicem Zorba, si zice: "n-avem pepene galben, avem melon glace si melon something"; visina zice ca ea vrea numai pepenele, la care Zorba zice "da' nu se poate, ca nu am cum sa-l bat in casa de marcat!"

ceea ce ne-a dovedit inca o data ca sistemele sunt mai presus de inteligenta umana, in special in domeniul serviciilor

data viitoare ma voi ocupa personal de cazare in delegatie, ca am mana buna

visina cu tripla personalitate

jobu' vietii mele

Recent am aflat cat castiga un director de vanzari care lucreaza la un dealer oarecare de masini oarecare (ok, de import) si brusc m-a apucat invidia. Ura. Spumele. Si mai si conduce o masina de firma (nemteasca, sa zicem; sau japoneza). De la firma. Pai ba baieti, io am batut vreo 5 ani tara asta in lung si-n lat cu trenu si microbuzele, ca deh, firma nu dadea masini la trepadusii ca mine care erau plecati 45 de saptamani pe an in delegatie, si aveam salar jumate cat au ei. Si smecheria e ca ei nu fac nimic. Io faceam training. Trai pe vatrai, frate. Vreau si io un job d'asta. Da, sunt un ofticos.

Recent am mai descoperit un job: specialist in comunicare la nush ce firma (ok, recunosc, tot ceva legat de masini). Vreau si io. Stiu sa scriu? Stiu. Am ceva IQ? Am. Ma pricep la Office? Ma. Deci vreau si io un job d'asta, cald aproape fierbinte, cu masina de serviciu, aparitii in high-life (ca sa targhetez comunicarea mea catre cei bogati si fitosi) si brunch-uri la Mariott. Da, sunt un ofticos.

Aveti si voi alte propuneri?

Visina cu personalitate multipla

uite-o visina

un inceput

intr-un final ne-am hotarat ... da, "ne-am", ca suntem mai multi

deci, bai domnilor (ca suntem consumatori de Exarhu), va invitam sa dati din cind in cind p-acilea, ca sa mai aflati pe cine si de ce am luat in vizor: in principiu subiecte de si cu si impotriva vietii de corporatie, insa si chestii mondene sau total inutile

deci, salutare

Visina umanist-incurajatoare, Visina cu tripla personalitate, Visina piersica ... si poate mai stringem vreo cateva