Ce mai reziliem astăzi?

Azi a trebuit să sun la doi dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicaţie din Romania. Mi s-a părut util de specificat domeniul de activitate, datorită faptului că este o zonă care s-a dezvoltat ca Prâslea cel Voinic în ultimii ani, iar concurenţa se aude, prin revistele de business, cum că ar fi acerbă. Dar eu am rezervele mele.

OK. Să revenim. Cu toate că era vorba despre companii diferite, răspunsurile au coincis mai ceva ca două picături de apă grea.

Ok, am luat la cunoştinţă. Aşteptaţi să vă sunăm noi şi să vă spunem ce şi cum.

Păi, şi când mă sunaţi?!

În curând, staţi liniştit, se rezolvă!

Da?! Nu ştiu de ce, dar tonul mă nelinişteşte profund.

 

 

Greşit!

Dacă răspunsul ar fi fost ceva de genul,

doriţi să reziliati contractul! Nici o problemă! Durează doar cinci minute

s-ar putea ca în ăstea cinci minute să mă răzgândesc.

Dacă tu însă te comporţi ca unu' care nu ştie să piardă şi te dai după corcoduş, atunci fii sigur ca abia aştept sa plec de la tine!

Când ţi-o-i arde o etapă!

E o veche poveste, asta cu arsul etapelor, nu numai la români (bine, la noi, mai e şi arsul gazului de pomană, dar asta este altă poveste), ci în general, în toate situaţiile când trebuie să te maturizezi rapid. Problema e că nu ştii dacă este bine să sari peste o etapă, nu ştii dacă ai făcut bine, sau dacă ai dat-o în bară, decât de-abia după ce culegi roadele.

 

 

Cred că in cazul de faţă, inspiraţia trebuie să vină de la IT. Este ceva în genul efectuării backup-ului. Dacă e vorba de un program care îţi afecteaza întreg sistemul, atunci pune mânuţa şi fă-ţi un backup la organizatie (adică te asiguri că poţi să readuci lucrurile într-o stare funcţională mai târziu). Dacă nu poţi, atunci uită de arsul etapelor. Dacă n-ai auzit de lucrul acela nou pe care te pregăteşti să îl implementezi, atunci în mod sigur nu îţi trebuie.

 

 

Toată povestea asta mi-a fost inspirată de un articol din New York Times, despre decizia greşită de a concedia o dată cu CRIZA pe cei mai celebri editorialişti, adică, aşa cum spune şi autorul articolului, cei pentru care eşti atât de citit. Şi de o întrebare perfect justificată, cel puţin din punctul meu de vedere, de ce aş mai citi ziare? Pentru că îmi dau cărţi cadou?

Voi ce ziceţi, s-ar mai întoarce aceştia, o dată ce au fost concediaţi? Eu zic că nu.

 

Vezi Cobra că incerc să iau un aer mai profesional si să discutăm despre companii ... dar nu îmi iese neam.

Somnul raţiunii naşte monştrii

sau jurnalişti, după preferinţe ... şi ziar. Ca de exemplu, Libertatea, unde vajnicul dătător cu părerea, Marian Vulpe amestecă speciile mai ceva ca Darwin. Dar, dacă ţinem cont de cazierul (chiar arată a cazier lista articolelor lui Marian!) domnului Marian, într-un mare fel este explicabil.

 

Dar nici o gafă, nu ar mai fi gafă, fără un epic fail, în cazul lui Marian fiind reprezentată de definiţia dată cherhanalei, cităm din nemuritori:

o construcţie în care se depozitează peştele prins de pescarii autorizaţi

Deci, ne-am înţeles, braconierilor si restul politicienilor care pescuiescu cu TIR-ul prin Deltă?! Autorizaţi!

 

Pentru neofiţii care citesc acest articol, ca şi pe cel al Vulpii păcălite de urs (în cazul nostru, de morun, care s-a deghizat în somn), în titlu este trecut morun, iar în fotografie zace un somn de toată frumuseţea.

 

Închei cu o recomandare pentru domnul Vulpe, lăsaţi-vă de sportul ăsta numit jurnalism.

De fapt, dacă stau să mă gândesc, mai bine nu! De mult n-am mai citit nişte comentarii atât de pertinente! Domnule Vulpe, vă promit că am să citesc toate comentariile la articolele dumneavostră. Scriţi, scriţi, scriţi, orice, dar scriţi!

 

Cu respect,

o roşioară cu mustăţi

Când logica dă greş ...

... nu îţi mai rămâne decât să te înclini.

Păi, oamenii lui Dumnezeu! Sunt deja pe site! Unde să ma duc? Pune un link, un morcov, ceva ... şi sunt al tău. Dar nu mă lăsa cu ochii în monitor.*

prea mică imaginea? arde-i un click, nesimţita!

___________________________________________________

* da, ştiu, este vorba de siteul producătorului. Nu serios, că şi voi v-aţi gândit imediat la ei! Să nu păcătuiţi în postul Crăciunului.

Pe tine nu te enervează?

 

Obiceiul siturilor de a bifa de-a gata opţiunile pe care tu nu ştii cum să le mai eviţi?

Sau noul sistem de afişare de la Emag, care dupa faceliftingul site-ului îţi înşira acum produsele dupa ceea ce ei numesc, cele mai bine vândute produse.

Toate bune şi frumoase, dar în ce carte de marketing, scrie că cele mai vândute produse pe care le ai tu sunt identice cu ceea ce ar vrea să vadă un client?

Hai să încercăm şi altfel. Ce îţi doresti să vezi prima dată cand intri într-o cameră, priveşti un tablou, te uiţi pe o hartă?

Imaginea de ansamblu, nu detaliul. Iar cele mai vândute produse intră din păcate la capitolul detalii.

În încheiere, vă invit să ghiciţi din ce tablou face parte detaliul de mai jos.

 

click pe imagine pentru a o mări

Pentru îmbunătăţirea serviciilor

... eu aş fi vrut să scriu tot despre politică, ca tot s-a deschis un site nou, dar mi-am adus aminte de doleanţele Cobrei, prin urmare, ne întoarcem la dragile noastre companii şi minunatele lor servicii pentru clienţi.

Bon. De câte ori nu aţi fost stresaţi de mesajul "... pentru  îmbunătăţirea serviciilor, acest apel va fi inregistrat ... etc."? Trecând peste ridicolul situaţiei, apropo, nu cred că a simţit cineva vreo îmbunătăţire a serviciilor, politica asta a apelurilor telefonice, nu mi se pare corectă.

Ce te faci cu clienţii care nu vor sa fie inregistraţi? De fapt, ce trebuie ei să facă? Să vorbească în şoaptă?

Nu există nici o alternativă. Vrei, nu vrei, cineva te va înregistra. Iar lipsa alternativelor nu sună foarte bine din perspectiva clientului.

Ce mă uimeşte şi mai tare este atitudinea oamenilor. Dacă întrebi pe cineva despre procedura presupusă de apelurile înregistrate, acesta va ridica cu siguranţă din umeri. Nu am întâlnit înca pe nimeni care să poată sa imi spună cum se petrece practic toată tevatura. Există cineva care stă şi înregistrează, apasă pe buton? Lights! Camera! Action!

Cum sunt înregistrate convorbirile? Pe bandă de magnetofon? Pe hard disk-uri? După cât timp sunt şterse convorbirile? Dar sunt ele oare şterse? Şi dacă nu sunt şterse, unde se duc?

Eu zic aşa, dacă tot mi-ai trântit în faţă coliva cu înregistrarea apelurilor, pentru o viaţă mai bună în grădinile zoologice, dă-mi şi restul detaliilor.

 

 

Acum, stau şi mă întreb ... oare dintre toţi operatorii ... şi-o fi pus cineva întrebarile ăstea. Eu unul, înclin să cred că nu.

Cobra, ai legătura!

facem crize, ne băgăm picioarele

… na’ că ne-a ajuns şi pe noi criza. Toate agenturili străine şi-au dat mâna şi s-au jurat la ceas de seară sa de dărâme. O re-ecranizare a Mioriţei ar fi superfluuă, aşa ca mă rezum sa comentez pe marginea recentelor declaraţii ale prim-ministeriabilului nostru, Călin Anton Popescu Ionescu. Jdemii de dolari si euroi la firme, scutiri peste scutiri, mâine poimâine o să îi scutească şi pe elevi de şcoală. A! Scuze, mi-a scăpat! I-a scutit deja! Cu greva profesorilor.

Dacă străinezii ne vor răul, atunci să încercăm şi noi să le dăm o mână de ajutor nu? Că stă în firea noastră, aşa cum ne stă bine de zeci de ani:

 

• să căutăm un Antonescu, Ciauşescu, Isărescu, Băsescu
• să dăm vina pe alţii pentru performanţele noastre patriotice din dormitor
• să ne facem că plouă
• să trăim cu capul în nori şi picioarele în noroi

... and justice for all

azi am vazut la stiri (pe Realitatea) ca unu i-a tras niste ciocane in cap altuia, in trafic ... precum si stirea cum ca pe undeva prin bucuresti un cineva a aruncat cu vopsea pe doua masini ...

imi pare rau, dar inca nu am invatat cum sa "includ" filmulete pe pagina ... Neagrigoreeeee, heeeeeeeelp !


in cazul primei povesti, chiar am prins si declaratia d-lui Ciocan (ironia sortii!), purtator de cuvant al Politiei - in esenta cica nu se poate face nimic, daca partea vatamata nu depune plangere - asa zice codul civil/penal care o fi el

asadar, sa ne bucuram de societatea in care traim, vegheati de o politie handicapata de propriile reguli de functionare

visina tripla

SPAM

 

“- adresa d-voastra de e-mail a fost facuta publică de către dvs. prin afisari cu caracter publicitar; fie intr-un ghid de afaceri sau am primit-o cu ocazia unor intalniri sau contacte de afaceri, fie a fost selectata dintr-o baza de date la care dvs. ati subscris; sau sunteti in baza noastra de date ca urmare a unor corespondente anterioare; sau sunteti un client al companiei noastre.”

 

întotdeauna m-a amuzat fraza asta. Parca nu s-au hotărăt încă, ba m-au găsit într-o bază de date, ba aiurea pe net, ba pe stradă. Da hotărâţi-vă bre! Că n-am toată ziua!

Este penibil cum nişte oameni care altfel, probabil ca arată destul de onorabil se dedau la aşa ceva. Oare ei chiar cred ceea ce scriu în mail? Că eu am mari îndoieli. Ce dovadă mai mare de mitocănie decât să nu îţi mai aduci aminte de mine, după ce vrei tot tu ai venit să îmi vinzi ceva? Mai rămânea să îmi spui ca ne ştim de la grădiniţă.

Şi să mă scutească cu neimplicarea financiară. Ce, mi-a trimis spam-ul pentru ca vroia să socializeze, îşi caută sufletul pereche! Prostii!

Voturi

America votează în câteva zile. Căutând filmuleţul cu şampania, am dat peste site-ul asta, If The World Could Vote. Ar fi de observat majoritata covârsitoare a românilor care au votat cu Obama. Acum, site-ul cu pricina, pune lucrurile într-o perspectiva interesantă. Ce s-ar întămpla dacă toată lumea ar putea vota în cadrul alegerilor din Statele Unite? Oare se va ajunge la aşa ceva?

Mie personal nu mi se pare foarte exagerat, pentru exista o filiera pe care se poate merge cu uşurinţă … dacă alegerile din State îmi influentează viata intr-o mare măsură, rămânând de hotărât care este acel prag … de ce nu aş fi indreptăţit sa imi exprim un punct de vedere.

 

Acum am observat că se poate vota în mai multe rânduri de pe acelaşi IP, ceea ce face iniţiativa mai puţin relevantă statistic. Dar întrebarea rămâne. Ar trebui la un moment dat sa votăm in S.U.A.?

Criza financiara si Romania

Nu toate ştirile par să fie negative. Ok, Standard-ul a scos alfabetul de la naftalină şi ne dă minusurile, dar din lista asta, descoperim că Romania trece drept a opta ţară [tigrul estului], cel mai putin afectată de criza financiară. Cum care criza? Cea din filmuletul de mai jos …

 

 

Motivaţia juriului:

 

“Romania’s banks are barely exposed to international lenders. Therefore, any economic slowdown it feels will be a secondary result of global patterns. No shocks have occurred in the country itself.”

 

iar ştirile bune continuă … dupa ce că suntem văzuti drept mini-India Estului, Vadim ar spune că India este mini-Romania Estului …

avem avantajul militar, oricare ar fi ăla, sper ca nu cel dat de licitatiile castigate de Florin Calinescu

Treaba zilei

Ieri vorbeam cu un prieten despre treaba asta si in afara nedumeririi cu privire la modul in care a ajuns Florin Calinescu sa vanda lentile chiorilor din Armata Română, am ajuns repede la o dilema existentiala: Ce ai face tu in locul lui Florinel?

Raspunsul meu pe moment a fost Nu as lua banii! Punct. La doua inghitituri de Concha Y Toro/Frontera am rafinat putin raspunsul, poate as face ca in filmul ala cu cindy si as lua banii si as fugi.

Acum serios. In astfel de situatii raspunsul trebuie sa fie unul singur. Asa ceva nu se face. Doar nu o sa ne intoarcem la Boul si vitelul si in public o sa spunem ceva, dar in sinea noastra stim noi ca am proceda altfel. Nu are sens. Mai bine am fi sinceri de la bun inceput. Astfel ar fii mai usor si pentru cei din jurul nostru sa ne inteleaga.

Dar cand apari in chip de lup moralizator in piata, pentru ca in dormitor sa iti pui poalele in cap, nu prea e fair-play. Acum ce are fair-play-ul cu politica. Are! Pentru ca la fel ca si in cazul saracelor banci, atunci cand nu exista incredere se duce dracului portofelul. Cand nu stii daca celalalt va respecta regulile jocului, iar primul tau impuls este sa le incalci tu primul, s-a dus dracului si ultima spoiala de civilizatie.

Inca un lucru la care sa ne gandim cand vom merge la vot peste o luna.

nimic in banca - partea a treia

banca cu nume de gerunziu englezesc isi cauta locul ei linistit in mediocritatea celorlalte

acum 2 saptamani am facut cerere pentru un PIN si un card de debit; angajata de la fornetti-ul la care am contul imi zice "o sa va vina PIN-ul la fornettaria de nush'unde, si va anunt eu ca sa va duceti sa il luati"

ok

azi sun la fornettarie: "ce stiti de PIN?"
"nimic; dau un mail colegilor si revin cu un telefon"; era ora 9:15

la 16:15 sun io
"ce stiti despre PIN?"
fiti atenti raspuns:
"colegii nu mi-au raspuns inca la mail"

hahahahahahahhaahahahhahahaaaaaa aaaahahahahahahaaaaaaa

"OK, zic, dati-mi telefonul lor"

sun la fornetaria nr 2
"am facut cerere de PIN nou la agentia X, si mi-au spus ca la dvs vine"
fiti atenti raspuns:
"pai sunati la ei ..."
"don'soara, EI mi-au zis sa sun la dvs, ca la dvs vine!!!"

imi cere numele, cauta nitel, si zice:
"da, e aici"

hahahahahhahahahaaaaaaaa hahahahahhhhhahahahahahhaaaaaa

sunt un tampit, cum de oare nu am visat chestia asta?

visina tripla

Stupid

Cred ca premiul pentru cel mai stupid angajat al lunii merge la Inspectoratul Scolar Bucuresti, care intr-un acces de imaginatie, trimite catre scoli pdf-uri pentru a fi completate si returnate in format electronic. Acum, ori s-au imbogatit scolile peste noapte si cumpara softuri sau cineva de la inspectorat doarme. Sa stinga cineva lumina.

Va rog ...

... indraznesc sa supun meditatiei autorilor acestui blog, urmatorul citat:

Sunt un om care îşi permite libertăţi dincolo de limita pe care mi-o permite funcţia

insotit si de un filmulet:

Adblock

REALITATEA.NET - Un şofer a blocat traficul pe Bulevardul Expoziţiei parcând pe linia de tramvai

se ofera o sticla de apa plata, gata turtita, pentru cine ghiceste autorul citatului.

Tampenii

... astazi am inaugurat un nou folder in clientul de mail, numit Tampenii. La cererea inconstienta [din ambele puncte de vedere] a expeditorilor. Iata cateva exemple care populeaza:

click pe imagine pentru a mari


click pe imagine pentru a mari

nu prea am ce comentarii sa fac la primul,
dar
al doilea se vrea o cerere de acceptare primire comunicate din partea unei firme de consultanta si training si ce mai vor ei,
eu zic sa mai incerce.
Respect!

Banca a murit? Traiasca Banca!

... daca tot a inaugurat visina seria subiectelor profunde, vin si eu cu o intrebare pe marginea unui comentariu pe care l-am auzit astazi la birou. ING a primit un tips de jdemii de milioane de euroi, dar iata, surpriza, in Romania nimeni nu este ingrijorat [las deoparte subiectul consultantilor de pensii ridicat de Cobra, alta mancare de peste financiar]. As incerca sa extrapolez si sa intorc din rever, a vazut cineva vreun bancher ingrijorat pe undeva in lume? Liniste? Se aude musca? Nu e musca, sunt oamenii obisnuiti. Ei sunt ingrijorati, ei se grabesc sa rupa usa supermaketurilor spre casa, cu doua iaurturi si o ciunga, adio credit pentru iphone, cartele de cinci euro, si restul plasmelor nesimtite. Chiar daca s-au ieftinit consolele de jocuri, lumea tot nu are chef de joaca. Prin urmare, nici alegerile de la noi, nu vor fi nici macar ca la ei, daca nu mai mult.
Lumea suparata ar spune, sau chiar spune. Pai bine, bre, dupa ce ca au pierdut banii poporului, acum mai primesc si bonusuri? Nu numai ca primesc, dar mai si fac petreceri, platesc lobisti pentru ca ... trebuie sa ii plateasca, ei au lobisti, etc. Pai banul la ban trage, nu?
Dar daca ... nu asta ar fi problema ... oare problema nu sta in faptul ca de cativa ani am inceput sa cheltuim mai mult decat putem duce? Eu nu zic nu, este normal sa ne dorim mai mult de la viata, dar cine a spus ca intra in oferta bancilor sa ne luam viata noua pe credit? Ca eu unul, si nu sunt singur, se pare, inclin sa cred ca e tocmai invers.

Sa moara femeia in verde !!

Incepe ca o joaca si aluneca usor usor intr-o incercare de armonizare a gesturilor. Continua undeva, intr-un locsor numai al vostru, la marginea lumii si fara a va pasa de ea. Animalic. Si totodata tandru. Cu ochii sclipitori, cu toata fiinta flamanda de trupul celuilalt. Totul e permis. Masa din bucatarie este cel mai bun pat conjugal.

Apoi apropierea se transforma in prapastie. Gesturile devin de neinteles. Privirea aluneca lateral. Pasii nu mai ies ca inainte. Lumea prinde contur in jurul vostru, si acum o vezi pe tipa in verde, cu fusta pana la genunchi si alte forme decat cele stiute. Si iti vine pofta sa musti si din marul asta, incarcat de valul de adrenalina varsat in privirea ta de faptul ca EA se afla totusi in incaperea alaturata. Sau poate chiar in spatele tau. Masa redevine un loc comun, pe care trintesti pizza adusa de prieteni, si pe care te urci cu picioarele pentru a vedea mai bine curbele tipei in verde. Target locked.

Totusi, nu esti un chiar atat de bun vanator. E doar bravada. Te intorci la ea, cersind primirea/iertarea cu o bucata de pizza muscata. O mangaiere ... ca pe vremuri. Nu poti sa nu remarci faptul ca sta cu picioarele larg desfacute, cu fusta ridicata si trage dintr-o tigare. E femeie, si evident stie ca are atat de putin de facut pentru a vana. Animalele de barbati functioneaza atat de simplu ... Innebunesti ... a vanat? a prins ... ? a mancat ... ??? Nu stii altceva decat sa fugi. Sa cauti femeia verde. Sa fii fericit cu ea ... dar acolo dai de un alt dans al imperecherii, pe care nu il stii, si nimeni nu te invata. Tu ai dansul tau, ea are dansul ei.

Mai ai dreptul la o incercare. Masa redevine locul regasirii. Incerci sa reiei dansul bine stiut. Iti provoci foamea abuzand fara mila de mainile, picioarele, sanii, gatul, vaginul, sanii, gatul, vaginul, sanii, gatul ei ... Dar gustul nu mai e acelasi, joaca este prosteasca iar gesturile sunt inversate. Ultimul tango lesina intr-o tacere apasatoare, stand fata in fata de o parte si de alta a mesei. Iar ceilalti isi continua dansul. Un nou dans. Un tango mas.

Dragostea se termina intotdeauna in sange, lacrimi sau sperma. Dar asta e din alta piesa ...

Visina tripla

Nimic in banca - partea a doua

O alta banca, aceeasi corvoada ...

Vreau sa imi deschid un cont de firma; firma functioneaza de prin 94, deci evident am conturi in alte banci

Astia noi, cu denumire de gerunziu englezesc, imi cer TOATE modificarile la statut si/sau actul constitutiv al firmei, de la infiintare pana "la zi", ca sa deschida un amarat de cont curent. Plus nush'ce extras de la Reg Com. Ma intreb de ce. Asta pe langa proverbiala de acum copie dupa CI - eu oricum fiind clientul respectivului office de vreo 2 ani.

M-am saturat de bancile din Romania.

Visina tripla

Intre amici ...

 ... azi am auzit o replica buna: "Tu continua sa sugerezi pana aprob io!"

Visina tripla